Arhive pe etichete: RMGC

de la mine pentru roşia

De vreme ce nu fac parte din valul de capitalişti din ’90, nu am avut niciodată acces la hărţile şi prospecţiunile geologice, însă trebuie să ne întrebăm de ce se percepe redevenţă doar pe aur (mult prea mică, dar asta e altă discuţie) şi nu pe toate mineralele extrase?

Păstraţi această idee, va trebui să privim prin prisma ei.
Da, e vorba de poluarea care va afecta Apusenii pe foarte mulţi ani. La fel ca şi în cazul pădurilor tăiate, împachetate şi trimise în Austria pe mărunţiş, o mână de conaţionali FURĂ viitorul copiilor noştri, ceea ce ar trebui să ne doară mai rău decât dacă ne-ar fura mâncarea de la gură, căci  – nu-i aşa? – mâncarea e cea mai mare durere românească. Blamez corporaţia, însă o înţeleg: vede o oportunitate şi va profita, aşa cum face în India, în Africa, oriunde i se permite.
Da, se va distruge o parte de istorie pe care nici nu mai suntem vrednici să o înţelegem. Astăzi, unii naţionalişti se proclamă daci, însă e un demers gol – nu ştim mai nimic despre strămoşi, iar tot ce am putea afla e încă îngropat.
Da, acei munţi vor dispărea pe veci şi locul va fi sluţit. Moartea şi uitarea sunt contagioase.
Am două mere în grădină. Îmi rupi picioarele şi îmi culegi merele pe motiv că eu nu mai ajung la ele, după care îmi tai copacul. Zici că-s bio, mergi la coşul verde şi iei pe ele 9 lei. Îmi spui că le-ai vândut cu 1 leu la piaţă, din care scazi cheltuielile de culegere şi transport, prestări servicii etc. şi îmi dai rest 4 bani, care ar trebui să-mi ajungă pentru a scoate rădăcina, a curăţa rumeguşul şi a planta un puiet în loc.
Dacă tot ar fi să se facă exploatare vreodată, nu mai bine aşteptăm 2-3 generaţii până când preţul aurului va creşte atât de mult încât să permită României să-l extragă cu mijloace proprii, printr-o modalitate mai scumpă şi neinvazivă?
Da, oamenii de acolo n-au de lucru. Asta pentru că, PRIN LEGE, nu poţi deschide nimic dacă nu are legătură cu mineritul (zonă monoindustrială). Le plâng de milă că poate n-au ce mânca, însă le-aş plânge şi mai mult să-i ştiu (pe cei norocoşi) slugă la patron pe un salariu de mizerie, lăsaţi apoi să mustească în otrăvuri împreună cu tot neamul, din nou şomeri.
Şi acum, să presupunem că exploatarea se va face. Aurul va ieşi din ţară şi va fi pus spre păstrare, pentru vremea când va valora de cel puţin trei ori mai mult (va dura ceva, strategiile de dezvoltare se gândesc pe termen lung, probabil noi nu vom mai avea pădure pe atunci). Să presupunem că RMGC nu va fura la cântar şi va plăti PE BUNE cei 4% către stat, bani care vor merge pe săli de sport, stadioane, fântâni, pavaje, asfalt şi alte „investiţii” de mare angajament şi esenţiale pentru dezvoltarea durabilă şi bunăstarea românului de rând. Să presupunem că la Roşia Montană mai există un zăcământ important, mai mare decât cel de aur, cu ce vreţi dumneavoastră, spre exemplu cu Germaniu. Să presupunem că RMGC va face un mic efort şi îl va scoate de acolo – fără să mai plătească nimic către stat. Să presupunem că îl va depozita şi pe acesta. Într-o zi, preţul petrolului va creşte dincolo de limita rentabilităţii (pe asta n-o mai presupunem), moment în care lumea se va orienta obligat-forţat către surse alternative de energie, însă va creşte preţul şi la acestea (pe baza legii cerere-ofertă). Prin urmare, va creşte direct proporţional şi preţul Germaniului – esenţial în fabricarea panourilor solare.
Adică, nu ştiu, eu parcă aşa aş proceda dacă aş fi o corporaţie cu acces la hărţile geologice şi alte secrete de stat din epoca ceauşistă. Nu de alta, dar s-au „pierdut” cam multe la Revoluţie. Follow the money, you’ll catch the thief eventually.

Etichetat , , , ,