Vine valu’…

De câţi consumatori ne-creditaţi ar fi nevoie pentru a contra efectele Marii Căderi 2011? Unii ar putea spune că toată China ar fi de ajuns, însă de ce RP ar risca nişte cheltuieli, spre exemplu, pe active europene din moment ce ar putea avea Europa gratuit puţin mai târziu? Ceea ce este cu adevărat enervant e încercarea tuturor, indiferent de mărimea pe piaţă, de a restabili ordinea financiară – cu puţin noroc, la nivelul din 2008. Adică menţinerea paradigmei care se dovedeşte zilnic necâştigătoare. De ce mesianicul Obama şi Congresul nu sunt în stare sau nu vor să gândească outside the box? Sunt soluţii pe termen lung, cu efect global, chiar dacă la prima vedere fragmentează puternic economia. Desigur, aurul şi alte metale preţioase pot rămâne ca şi standard monetar fără probleme. La fel, trocul inter-statal cu resurse poate continua. Economia trebuie să urmeze modelul cubanez – mă refer la localizarea producţiei şi circuitul intern, nu la totalitarism şi embargo. Unii au înţeles asta: exemplul 1, exemplul 2şi ….. aşa ….. mai …. departe..

Anunțuri
Etichetat , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: